English To Romanian Proverbs

**The Tools section is currently being developed - Check back for updates later**

F

  1. A fair FACE, foul heart.
    La chip frumos si la inimă găunos.
    Sim. Fair without, foul within.
  2. The FACE is the index of the mind.
    Chipul omului e oglinda sufletului.
  3. We carry our neighbours' FAILINGS in sight; we throw our own crimes over our shoulders.
    Vezi mai întâi gunoiul din ochiul tău si apoi vorbeste pe altul de rău.
  4. FAIR is not fair, but that which pleases.
    Nu e frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie.
    Nu-mi place pentru că-i frumos, ci-i frumos pentru că-mi place.
    Sim. Beauty is in the eye of the beholder.
    Cf. The CROW thinks her own birds fairest.
  5. No flying from FATE.
    Din ce ti-e ursită nu poti să scapi.
    Nu va scăpa omul de ce e ursit să pătească.
    Sim. Whatever happens, all happens as it should.
    Cf. The FATED will happen / He that is born to be HANGED shall never be drowned / What MUST be, must be.
  6. The FATED will happen.
    Ce ti-e scris, în frunte ti-e pus.
    Sim. Whatever happens all happens as it should.
    Cf. No flying from FATE / He that is born to be HANGED shall never be drowned / What MUST be must be.
  7. After a thrifty FATHER, a prodigal son.
    Tatăl adună paiele ca aurul, fiul risipeste aurul ca paiele.
    Banii strângătorului pe mâna risipitorului.
    Sim. The father buys, the son bigs, the grandchild sells, and his son begs.
    Cf. After a great GETTER comes a great spender.
  8. Like FATHER, like son.
    Ce fel e tata e si fiul.
    Cf. A CHIP off the old block / Like MOTHER, like daughter.
  9. Like FATHER, like son; like mother like daughter.
    Copiii după părinti, ca poamele după pom.
    Cf. A CHIP off the old block / Like MOTHER, like daughter.
  10. One FATHER can support ten children; ten children cannot support one father.
    Un tată poate să hrănească zece fii, dar zece fii nu pot să hrănească un tată.
    Cf. One FATHER is enough to govern one hundred sons, but not a hundred sons one father.
  11. One FATHER is enough to govern one hundred sons, but not a hundred sons one father.
    Un părinte pe toti copiii îi hrăneste, iar copiii toti p-un părinte nu-l pot hrăni.
    Cf. One FATHER can support ten children; ten children cannot support one father.
  12. The FATHERS have eaten sour grapes, and the children's teeth are set on edge.
    Părintii au mâncat struguri necopti si au strepezit dintii copiilor.
    Părintii mănâncă mere acre (aguridă) si copiilor li se strepezesc dintii.
    Părintii au mâncat aguridă si copiilor li s-au strepezit dintii.
    Adam a mâncat mărul însă dintii nostri strepezesc.
    * Ezekiel 18, 2 / Iezechiel 18, 2
  13. A FAULT confessed is half redressed.
    Păcatul mărturisit este pe jumătate iertat.
  14. Every one can find FAULT; few can do better.
    Lesne a critica, dar anevoie a alcătui.
  15. He that commits a FAULT thinks everyone speaks of it.
    Omul nedrept se teme de toti.
    Cine se stie cu musca pe căciulă se apără.
    Vinovatul negonit fuge.
    Sim. The faulty stands on his guard.
  16. FAULTS are thick where love is thin.
    Unde-i dragoste putină, lesne-i a găsi pricină.
  17. Hard is for any man all FAULTS to mend.
    Nu poti îndrepta lumea cu umărul.
  18. The first FAULTS are theirs that commit them, the second theirs that permit them.
    Când te-a înselat cineva o dată, e de vină el; când te-a înselat a doua oară, esti de vină singur.
    Sim. He that deceives me once, shame fall him; if he deceives me twice, shame fall me.
  19. FAVOUR is deceitful, and beauty is vain.
    Înselător este farmecul si desartă este frumusetea.
    * Proverbs 31, 30 / Pilde 31, 30
  20. FEAR gives wings.
    Frica are picioare lungi.
  21. FEAR hath a quick ear.
    Omul fricos totdeauna umblă cu gheata în sân.
  22. FEAR is stronger than love.
    Unde este frică nu încape dragoste.
  23. FEAR keeps and looks to the vineyard, and not the owner.
    Frica păzeste via (pădurea, bostănăria, pepenii).
    Var. Fear keeps the garden better than the gardener.
  24. Foolish FEAR doubleth danger.
    Frica totdeauna aduce primejdie.
    Sim. Fear takes molehills for mountains.
  25. No FENCE against ill fortune.
    Dacă n-ai noroc si parte, degeaba te scoli de noapte.
  26. FIELDS have eyes, and woods have ears.
    Câmpu-i cu ochi, pădurea cu urechi.
    Pădurea are urechi si câmpul nu putini ochi.
    Sim. The day has eyes, the night has ears.
    Cf. WALLS have ears.
  27. Give a clown your FINGER, and he will take your hand.
    Îi dai degetul, el îti apucă mâna.
    Dai un deget si-ti ia mâna toată.
    Cf. Give him an INCH and he'll take an ell.
  28. A little FIRE burns up a great deal of corn.
    O scânteie e de ajuns ca să ardă gireada întreagă.
    Cf. Of a small SPARK a great fire.
  29. FIRE is the test of gold; adversity of friendship.
    Vremea pe prieten, ca focul pe aur, în adevăr l-arată.
    Var. Fire is the test of gold.
    Cf. GOLD is tried in the fire.
  30. If you play with FIRE you get burnt.
    Cine se joacă cu focul se frige.
    Nu te juca cu focul, că îndată te pârlesti.
    Sim. He warms too near that burns.
  31. It is a dangerous FIRE that begins in the bed straw.
    Scânteile pe paie cum cad le aprind.
  32. No FIRE, no smoke.
    De unde nu-i foc, nici fum nu iese.
    Până nu faci foc nu iese fum.
    Var. Make no fire, raise no smoke.
    Cf. No SMOKE without fire.
  33. Better be FIRST in a village than second at Rome.
    Mai bine cap la sat decât coadă la oras.
    Mai bine în satul tău fruntas decât codas la oras.
  34. FIRST come, first served.
    Pe rând, ca la moară.
    Tine rândul, ca la moară.
  35. Big FISH eat little fish.
    Pestele cel mare înghite pe cel mic.
    Pestii cei mari manâncă pe cei mici.
    Var. The great fish eat up the small.
  36. FISH and guests stink after three days.
    După trei zile oaspetii se pun la râsnită.
    Var. Fresh fish and new-come guests smell in three days.
    Sim. A constant GUEST is never welcome.
  37. FISH must swim thrice.
    Pestele cere vin.
  38. Old FISH and young flesh do feed men best.
    Carne tânără si peste bătrân.
  39. The FISH always stinks from the head downwards.
    Pestele de la cap se-mpute.
    Var. Fish begins to stink at the head.
  40. You must not teach FISH to swim.
    Pe vultur înveti să zboare?
    Sim. An old fox needs learn no craft.
  41. It is good FISHING in troubled waters.
    Tulbură apa ca să pescuiască.
  42. It is ill FISHING before the net.
    Să nu prinzi peste înaintea sacului.
  43. A FLATTERER's throat is an open sepulchre.
    Fereste-te de lingusitori, dacă nu vrei să mori.
  44. Keep FLAX from fire and youth from gaming.
    Tânăr lângă tânără ca paiele lângă foc.
    Sim. Fire cannot be hidden in flax / A woman is flax, man is fire, the devil comes and blows the bellows.
  45. Hungry FLIES bite sore.
    Musca flămândă înteapă rău.
  46. You will catch more FLIES with a spoonful of honey than with a gallon of vinegar.
    Cu o lingură de miere mai multe muste prinzi decât cu o bute de otet.
    Cf. HONEY catches more flies than vinegar.
  47. The FLOCK follow the bell-wether.
    Turma merge după berbec.
  48. One FLOWER makes no garland.
    Numai c-o floare ghirlanda nu se face.
    Cu o floare nu se face primăvara.
    Cf. One SWALLOW does not make a summer.
  49. A FLY follows the honey.
    La stup de miere, roi de muste.
  50. He changes a FLY into an elephant.
    Face din tântar armăsar.
    Face musca cât cămila.
    Mincinosul cu de-a sila face musca cât cămila.
    Sim. To make a mountain out of a molehill.
  51. The FLY has her spleen and the ant her gall.
    Si furnica, de e furnică, tot are mânie, cât e de mică.
    Musca, si de nu muscă tare, tot ti-aduce supărare.
    Var. Even a fly hath its spleen.
    Cf. Even a WORM will turn.
  52. The FLY that plays too long in the candle, singes his wings at last.
    Fluturele când se-ntoarce pe lângă vâlvoare, aripile si le arde.
  53. No FLYING without wings.
    Nu te încerca a zbura înainte de a avea aripi.
    Pasărea fără aripi nicicum nu poate zbura.
    Cine fără aripi munceste să zboare pururea îl vezi că cade în bot.
  54. A secret FOE gives a sudden blow.
    Cărbunele acoperit pe nesimtite te arde.
    Fereste-te de cărbunele acoperit.
  55. Short FOLK are soon angry.
    Mic ca acul si rău ca dracul.
  56. FOLLY and learning often dwell together.
    Unde e învătătură multă e si nebunie multă.
  57. A FOOL and his money are soon parted.
    Fiecare nebun poate să câstige bani, dar nu poate să-i păstreze.
  58. A FOOL believes everything.
    Omul prost crede tot.
    Prostul face ce vede si ce aude crede.
    * Proverbs 14, 15 / Pilde 14, 15
  59. A FOOL may ask more questions in an hour than a wise man can answer in seven years.
    Un prost poate să pună mai multe întrebări decât poate un întelept să răspundă.
    Cf. FOOLS ask questions that wise men cannot answer.
  60. A FOOL may give a wise man counsel.
    Să-ti aduci aminte de cuvintele nebunului.
    Cel întelept de la cel nebun multe află si învată.
    Sim. A fool may sometimes speak to the purpose.
  61. A FOOL may throw a stone into a well, which a hundred wise men cannot pull out.
    Un nebun arunc-o piatră în baltă si zece cuminti n-o pot scoate.
  62. He is a FOOL (ass) that brayeth against another fool (ass).
    Cine cunoaste pe prost e si mai prost decât el.
  63. He that is born a FOOL is never cured.
    Nebunia din născare niciodată leac nu are.
    Prostia din fire n-are lecuire.
  64. To promise and give nothing is comfort to a FOOL.
    Înteleptul făgăduieste si nebunul trage nădejde.
  65. A FOOL's bolt is soon shot.
    Prostul întâi vorbeste si apoi se gândeste.
  66. A FOOL's tongue is long enough to cut his own throat.
    Gura ucide mai mult decât sabia.
  67. FOOLS are wise as long as silent.
    Prostul care tace trece de-ntelept.
    Chiar prostul, tăcând, de întelept toti-l cred.
    * Proverbs 17, 28 / Pilde 17, 28
  68. FOOLS ask questions that wise men cannot answer.
    Un nebun întreabă si zece întelepti nu-i pot răspunde.
    Cf. A FOOL may ask more questions in an hour than a wise man can answer in seven years.
  69. FOOLS make feasts, and wise men eat them.
    Nebunii dau mese si înteleptii mănâncă.
    Nebunul tine lingura iar înteleptul mănâncă.
    Sim. Set a fool to roast eggs, and a wise man to eat them / Fools build houses, and wise men live in them.
  70. If you had all the wit in the world FOOLS would fell you.
    Între multi nebuni si cel mai întelept se pierde.
  71. Who has neither FOOLS nor beggars nor whores among his kindred, was born of a stroke of thunder.
    Hotul si curva au fost de când lumea.
  72. Better a bare FOOT than none.
    Mai bine schiop decât fără picioare.
  73. Better the FOOT slip than the tongue.
    Vorba pe unde a iesit, mai bine să fi tusit.
    Mai bine este căderea pe pamânt decât căderea din pricina limbii.
    * Ecclesiasticus 20, 18 / Sirah 20, 18
  74. One FOOT is better than two crutches.
    Un picior sănătos e mai de priintă decât două catalige.
  75. The master's FOOTSTEPS fatten the soil.
    Urmele stăpânului, economia casei.
    Var. The master's footsteps fattens the soil, and his foot the ground.
  76. There is great FORCE hidden in a sweet command.
    Vorbele cele dulci deschid usa cea de fier.
  77. It is not good praising a FORD till a man be over.
    Nu zi: hop! până n-ai sărit.
    Nu zice "hop" până nu treci santu (puntea).
    Sim. Never fry fish till it's caught / Count not four, except you have them in the wallet / Do not halloo till you are out of the wood.
    Cf. Don't sell the BEAR's skin before you have caught him / Don't cross the BRIDGE till you come to it / Do not count your CHICKENS before they are hatched.
  78. FOREWARNED is forearmed.
    Un om destept face cât doi.
  79. FORGIVE all but thyself.
    Iartă pe toti numai pe tine nu.
  80. It is easier to FORGIVE than to forget.
    A ierta e usor, a uita e greu.
    Este lesne a ierta, dar este greu a uita.
  81. FORTUNE favours fools.
    Norocul prostului.
  82. FORTUNE favours the brave (bold).
    Norocul ajută pe cei îndrăzneti.
  83. FORTUNE is blind.
    Norocu-i orb.
    Var. Fortune is blind and makes blind.
  84. FORTUNE is made of glass.
    Norocu-i spart în fund.
    Var. Fortune is like glass.
  85. FORTUNE is variant.
    Norocul e schimbător.
  86. FORTUNE knocks once at least at every man's gate.
    Omul numai o dată-n viată dă cu norocul fată.
    Var. Opportunity never knocks twice at any man's door.
  87. When FORTUNE knocks, open the door.
    Norocu nu stă în drum.
    Nu da binelui cu piciorul, că pe urmă o să-i duci dorul.
    Var. When fortune smiles, embrace her.
  88. FORTUNE's wheel is never stopped.
    Norocul se-nvârte ca roata.
    Norocu-i ca o scară, unul când se suie, altul se coboară.
    Var. Not only ought fortune to be pictured on a wheel, but every thing else in the world.
  89. He that has to do with what is FOUL never comes away clean.
    Cine umblă cu fer se umple de rugină.
    Cf. He that measures OIL shall anoint his fingers / He that touches PITCH shall be defiled.
  90. He that has but FOUR and spends five, has no need of a purse.
    Cinci câstig, sapte mănânc, ce rămâne bag în pungă.
    Cine cheltuieste peste ceea ce câstigă n-are-n casă mămăligă.
  91. An old FOX is not easily snared.
    Vulpea bătrână nu cade în curse.
    Sim. You cannot catch old birds with chaff.
  92. At length the FOX is brought to the furrier.
    Vulpea după moarte de cojocari are parte.
    Sim. Every fox must pay his own skin to the flayer.
  93. At length the FOX turns monk.
    Vulpea, după ce a îmbătrânit, s-a făcut găinărită.
  94. He sets the FOX to keep his geese.
    S-a dus lupul să-ngrădească stâna si vulpea să îngrijească găinăria.
    Cf. To set the WOLF to keep the sheep.
  95. The FOX knows much, but more he that catcheth him.
    Vulpea e vicleană, dar mai viclean e cel ce o prinde.
  96. The FOX may grow grey, but never good.
    Vulpea părul îsi schimbă, iar năravul niciodată.
    Cf. The WOLF may lose his teeth, but never his nature.
  97. The sleepy FOX has seldom feathered breakfasts.
    Vulpea care doarme nu prinde găini.
    Var. The sleeping fox catches no poultry.
    Sim. When the fox sleeps, no grapes fall in his mouth.
  98. When the FOX preaches then beware your geese.
    Ia seama la gâste când vulpea tine predici.
    Păzeste gâstele când vezi că le descântă vulpea.
  99. A faithful FRIEND is hard to find, remember man and keep in mind.
    Fericit cel ce a dobândit prieten bun si cinstit.
  100. A FRIEND in a way is better than a penny in the purse.
    Un prieten face mai mult decât o pungă de galbeni.
    Sim. A friend in the market is better than money in the chest.
  101. A FRIEND in need is a friend indeed.
    Prietenul la vreme de nevoie se cunoaste.
    În vremea necazului se cunosc prietenii.
    Var. A friend is never known till a man have need.
  102. A good FRIEND is a treasure.
    Cine a aflat în lume prieten adevărat, el o comoară bogată în viata sa a câstigat.
    Prieten adevărat, avere nepretuită.
    * Ecclesiasticus 6, 14 / Sirah 6, 14
  103. A good FRIEND is my nearest relation.
    Mai bun este prietenul cel de aproape, decât fratele cel de departe.
    Mai bine un prieten apropiat decât o rudă depărtată.
    Cf. A near NEIGHBOUR is better than a far-dwelling kinsman.
    * Proverbs 18, 24 / Pilde 18, 24
  104. Before you make a FRIEND eat a bushel of salt with him.
    Trebuie să mănânci un car cu sare cu cineva ca să-l poti cunoaste bine.
    Până nu mănânci cu omul o maje de sare nu-l poti cunoaste.
    Sim. You should know a man seven years before you stir his fire.
  105. I cannot be your FRIEND and your flatterer too.
    Prieten adevărat este acela care te sfătuieste spre bine, iar nu acela care îti laudă nebuniile.
  106. Love your FRIEND with his fault.
    Cine caută prieteni fără cusur, fără prieteni rămâne.
  107. Admonish your FRIENDS in private, praise them in public.
    Pe prieten în spate să-l bati.
  108. FRIENDS may meet, but mountains never greet.
    Munte cu munte nu se-ntâlneste, dar om cu om se-ntâlneste.
    Deal cu deal se întâlneste, dar om cu om.
  109. FRIENDS tie their purse with a cobweb thread.
    Punga i-a făcut păianjen la gură.
  110. Make new FRIENDS but keep the old.
    Prieteni noi să-ti faci, dar d-ăi bătrâni să nu te lasi.
    Niciodată, pentru un prieten nou câstigat, nu lepăda pe cel vechi.
    Sim. Old acquaintance will soon be remembered.
  111. Many FRIENDS in general, one in special.
    Mai bine un prieten si bun decât o mie si nebuni.
  112. Old FRIENDS and old wine and old gold are best.
    Prietenul vechi e ca si vinul; cu cât e mai vechi, cu atât e mai bun.
    Prietenul vechi e ca si vinul vechi: cu cât se-nvecheste, mai cu bucurie se bea.
    Var. Old friends and old wine are best.
    * Ecclesiasticus, 9, 10 / Sirah, 9, 10
  113. A broken FRIENDSHIP may be soldered, but will never be sound.
    Dragoste pre-nnoite, ca bucatele încălzite.
    Sim. Take heed of reconciled enemies and of meat twice boiled.
    Cf. CABBAGE twice cooked is death.
  114. They must hunger in FROST that will not work in heat.
    Cine vara petrece cântând, iarna rămâne flămând.
    Cine vara stă si doarme, iarna, biet, moare de foame.
    Cine n-are vara minte, iarna nu mănâncă plăcinte.
  115. Forbidden FRUIT is sweet.
    Fructul oprit e mai dulce.
    Var. Stolen fruit is sweet.
    Cf. Stolen WATERS are sweet.
    * Genesis 3, 6 / Facerea, 3, 6
  116. He that would eat the FRUIT must climb the tree.
    Pâinea nu vine singură la tine, ci trebuie s-o cauti.
  117. Out of the FRYING-PAN into the fire.
    A cădea din căldare (ceaun) în foc.
  118. The FRYING-PAN said to the kettle, "Avaunt, black brows!"
    Râde ciob de oală spartă.
    Sim. The kiln calls the oven burnt-hearth / The pot calls the kettle black.
    Cf. Thou art a bitter BIRD, said the raven to the starling / The KETTLE calls the pot black-brows (burnt-arse).

G

  1. The GAME is not worth the candle.
    Nu face fata cât ata.
    Mai mare daraua decât ocaua.
  2. GAMING, women and wine, while they laugh, they make men pine.
    Trei lucruri nu lasă în pace pe om: vinul, femeia si banul.
    Sim. Dicing, drabbing and drinking bring men to destruction / Play, women, and wine undo men laughing.
    Cf. Three things drive a man out of his house - SMOKE, rain and a scolding wife.
  3. No GARDEN without its weeds.
    Buruieni se găsesc si în cea mai bună grădină.
    Sim. On fat land grow foulest weeds.
  4. Our last GARMENT is made without pockets.
    N-o să iei lumea cu tine, ci tot o para legată de deget.
    Sim. Shrouds have no pockets / To the grave a pall, and that's all.
  5. Borrowed GARMENTS never fit well.
    Haina împrumutată nu tine de cald.
  6. None says his GARNER is full.
    Nimeni nu se vaită de gras.
  7. Narrow GATHERED, widely spent.
    Ce-a câstigat într-o vară, a băut într-o seară.
  8. All his GEESE are swans.
    Găina vecinului totdeauna-i curcă.
    Găina vecinului e mai grasă.
    Bună să fie găina mea, tot mai bună pare a vecinului.
    Găina vecinului are ouăle mai mari.
    Puica de la vecin ni se pare gâscă mare.
    Sim. The grass is always greener on the other side of the fence / Our neighbour's cow yields more milk than ours / Our neighbour's ground yields better corn than ours.
  9. One GENERATION passeth away, and another generation cometh: but the earth abideth for ever.
    Un neam trece si altul vine, dar pământul rămâne întotdeauna.
    * Ecclesiastes 1, 4 / Ecclesiastul 1, 4
  10. GENTLE is that gentle does.
    Omul bun după fapte se cunoaste.
    Bunătătile fac pe oameni a fi de neam bun.
  11. After a great GETTER comes a great spender.
    Unul adună, altul risipeste.
    Sim. The father buys, the son bigs, the grandchild sells, and his son begs.
    Cf. After a thrifty FATHER, a prodigal son.
  12. Every man has his (proper) GIFT.
    Fiecare are de la Dumnezeu darul lui.
    * I Corinthians 7, 7 / I Corinteni 7, 7
  13. Never look a GIFT horse in the mouth.
    Calul de dar nu se caută la dinti.
    Var. Look not a gift (given) horse in the mouth / No man ought to look a gift horse in the mouth.
  14. Who receives a GIFT sells his liberty.
    Unde e mită, acolo si nedreptate.
    Var. Bound is he that gifts taketh.
  15. GIFTS blind the eyes.
    Darurile orbesc ochii.
    * Exodus 23, 8 / Iesirea 23, 8
  16. There is not so bad a GILL, but there's as bad a Will.
    Si-a găsit hârbul capacul, tigva dopul si lelea bărbatul.
    Cf. Every JACK mus have his Jill.
  17. A man cannot GIVE what he hasn't got.
    Nimeni nu poate da ceea ce nu are.
    Nu poti da ceea ce nu ai.
    Sim. Where nothing is, nothing can be had / It is hard to get a stocking off a bare leg.
    Cf. Where nothing is the KING must lose his right / He that has NOTHING need fear to lose nothing.
  18. It is better to GIVE than to receive.
    Mai bine este a da decât a lua.
    Mai bine să dai decât să capeti.
    Var. Better give than take / It is more blessed to give than to receive.
    * Acts 20, 35 / Fapte 20, 35
  19. He GIVES twice who gives quickly.
    Darul dat la vreme e dar îndoit.
    Lucrul la timp dăruit pretuieste îndoit.
  20. He that is long GIVING knows not how to give.
    Darul cel târziu nu are putere de dar.
    Sim. A gift much expected is paid, not given.
  21. To strain at a GNAT and swallow a camel.
    Strecurati tântarul si înghititi cămila.
    Strecoară tântarul, înghite armăsarul.
    * Matthew 23, 24 / Matei 23, 24
  22. The GOAT must browse where she is tied.
    Capra roade unde o legi.
  23. All things are possible with GOD.
    La Dumnezeu si în Tara Românească, toate sunt cu putintă.
    Var. With God all things are possible.
    * Matthew 19, 26 / Matei 19, 26
    * Mark 10, 27 / Marcu 10, 27
    * Luke 18, 27 / Luca 18, 27
  24. Beware of him whom GOD hath marked.
    Fereste-te de omul însemnat de Dumnezeu.
    De omul însemnat să fugi.
    Var. Take care of that man whom God has set his mark upon.
  25. GOD defend me from my friends; from my enemies I can defend myself.
    Fereste-mă, Doamne, de prieteni, că de dusmani mă feresc eu.
    Var. Save us from our friends.
    * Ecclesiasticus 6, 13 / Sirah, 6, 13
  26. GOD gives the milk, but not the pail.
    Dumnezeu dă, dar nu aduce acasă.
  27. GOD helps those who help themselves.
    Ajută-te si cerul te va ajuta.
    Dă din mâini si Dumnezeu îti va ajuta.
    Sim. Get thy spindle and thy distaff ready and God will send thee flax.
  28. GOD sends meat and the devil sends cooks.
    Dumnezeu face casa, dracu aduce musafirii.
  29. GOD stays long, but strikes at last.
    Dumnezeu nu bate cu ciomagul.
    Sim. God hath leaden feet, but iron hands.
  30. What GOD hath joined together, let not man put asunder.
    Ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.
    * Matthew 19, 6 / Matei 19, 6
    * Mark 10, 6-9 / Marcu 10, 6-9
  31. When GOD will punish, he will first take away the understanding.
    Când vrea Dumnezeu să piardă pe om, mai întâi îi ia mintile.
    Pe cine vrea să piardă, Dumnezeu mai întâi îi ia mintile.
    Var. Whom the Gods would destroy, they first make mad.
    Cf. Whom FORTUNE wishes to destroy, she first makes mad.
  32. Whom GOD loves, his bitch brings forth pigs.
    Când vrea Domnul vine si dracu cu colaci.
    Cf. Good THINGS come to some when they are asleep.
  33. Whom GOD will help, nothing does harm.
    Dumnezeu când îti ajută si fierul se face plută.
    Var. Whom God will help, none can hinder.
  34. You cannot serve GOD and Mammon.
    Nu puteti să slujiti lui Dumnezeu si lui Mamona.
    Cf. No man can serve two MASTERS.
    * Matthew 6, 24 / Matei 6, 24
    * Luke 16, 13 / Luca 16, 13
  35. GOD's mill grinds slow but sure.
    Dumnezeu nu rămâne la nimeni dator.
    Var. The mills of God grind slowly, yet they grind exceeding small.
  36. The GODS send nuts to those who have no teeth.
    Dumnezeu trimite omului alune, când nu mai are dinti.
    Sim. They have most bread who have least teeth.
  37. He that GOES softly goes safely.
    Cine merge încet departe ajunge.
    Sim. Fair and softly goes far.
    Cf. Soft pace GOES far / SLOW but sure.
  38. Soft pace GOES far.
    Un pas după altul departe te duce.
    Sim. Fair and softly goes far.
    Cf. He that GOES softly goes safely / SLOW but sure.
  39. Tell me with whom thou GOEST, and I'll tell thee what thou doest.
    Spune-mi cu cine te însotesti, ca să-ti spun cine esti.
    Sim. A man is known by the company he keeps.
  40. All that glitters is not GOLD.
    Nu tot ce sclipeste (luceste) e aur.
    Nu tot ce sclipeste e aur si nu tot ce zboară se mănâncă.
  41. GOLD is tried in the fire.
    Aurul în foc se lămureste.
    Var. Fire is the test of gold.
    Cf. FIRE is the test of gold; adversity of friendship.
    * I Peter 1, 7 / I Petru 1, 7
    * Revelation 3, 18 / Apocalipsa 3, 18
  42. Pour GOLD on him, and he'll never thrive.
    Dacă n-ai noroc si parte degeaba te scoli de noapte.
    Pe tot ce pune mâna se usucă.
  43. Where GOLD speaks every tongue is silent.
    Când banul cutează, cuvântul încetează.
    Când bogatul vorbeste, lumea amuteste.
    Sim. You may speak with your gold and make other tongues dumb.
  44. GOOD and quickly seldom meet.
    Si iute si bine nu se poate.
  45. GOOD is good, but better carries it.
    Binele peste bine nu strică.
  46. Nothing so GOOD but it might have been better.
    Tot răul are si partea lui de bine.
    Var. Nothing so bad but it might have been worse.
  47. Ill-gotten GOODS never prosper.
    Averea cu înselăciune câstigată, scade.
    Averea cu rea-credintă nu aduce folos.
    Var. Ill-gotten (Evil-gotten) gains seldom prosper.
    Sim. What is got over the devil's back is spent under his belly.
  48. GOOSE and gander and gosling are three sounds but one thing.
    Ce mi-e Tanda, ce mi-e Manda.
    Ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba.
    Ce mi-e popa Stan, ce mi-e Stan popa.
    Ce mi-e prostul, ce mi-e nebunul.
  49. GOSLINGS lead the geese to water.
    Bobocii pe gâste vor să le învete să-noate.
    Bobocii voiesc a duce gâstele la păscut.
    Sim. Teach your Grandmother to suck eggs.
  50. Every GRAIN has its bran.
    Fiecare grăunte are făină, dar are si tărâtă.
    Cf. In much CORN is some cockle.
  51. The GRAPES are sour.
    Vulpea când n-ajunge la struguri zice că sunt acri.
    Vulpea când n-ajunge la găini zice că sunt spânzurate.
    Sim. Fie upon hens! quoth the fox, because he could not reach them.
  52. GRASS grows not upon the highway.
    Pe cărarea bătută nu creste iarbă.
  53. He that fears every GRASS must not walk in a meadow.
    Cine se teme de brumă nu pune vită de vie.
    Sim. He that fears leaves, let him not go into the wood.
  54. There would be no GREAT ones if there were no little ones.
    Cei mici muncesc pentru cei mari si cei săraci pentru cei bogati.
    Cât de bogat să fii, fără un mic ajutor de la cel mai mic, nicicum poti trăi.
  55. It is hard for a GREEDY eye to have a leal heart.
    Lăcomia strică omenia.
  56. He that lies upon the GROUND can fall no lower.
    Cine doarme pe pământ n-are frică să cadă când se întoarce.
  57. A constant GUEST is never welcome.
    Vizitele cele mai plăcute sunt cele mai rar făcute.
    Cf. FISH and guests stink after three days.
  58. An unbidden GUEST knows not where to sit.
    Oaspetele nechemat n-are scaun.
    Nechematul la masă n-are loc.
    Nepoftitul n-are scaun.
    Cel nepoftit, locul lui după usă.
    Var. An unbidden guest must bring his stool with him.
    Sim. He who comes uncalled sits unserved.

H

  1. A HAIR of the dog that bit you.
    Nu lăsa să te muste câinele fără să-i smulgi din păr.
  2. No HAIR so small but has his shadow.
    Si firul de păr îsi are umbra sa.
    Paiul cât de mic îsi are umbra sa.
    Fie tufa cât de mică, îsi are umbra ei.
  3. Red HAIR; devil's hair.
    De om ros si de cal bălan să te feresti ca de satan.
    Sim. A red beard and a black head, catch him with a good trick and take him dead.
  4. Between the HAMMER and the anvil.
    A fi între ciocan si nicovală.
    Rău e a fi între ciocan si ilău.
    Cf. Put not thy HAND between the bark and the tree.
  5. Between the HAND and the lip the morsel may slip.
    De la mână pân-la gură se pierde îmbucătura.
    Cf. Many a SLIP between the cup and the lip.
  6. He that is fed at another's HAND may stay long ere he be full.
    E rău când astepti de la mâna altuia.
    Cine bea apă din pumni străini nu se satură niciodată.
    Din pumni străini nu te saturi când bei apă.
    Sim. He that waits upon another's trencher, makes many a little dinner.
    Cf. Who depends upon another man's TABLE often dines late.
  7. Many kiss the HAND they wish cut off.
    Sărută mâna pe care n-o poti tăia.
    Mâna care nu o poate musca o sărută.
  8. One HAND washes another and both the face.
    O mână spală pe alta si amândouă obrazul.
    Var. One hand washes the other.
  9. Put not thy HAND between the bark and the tree.
    Nu pune degetul între ciocan si nicovală.
    Cf. Between the HAMMER and the anvil.
  10. Scatter with one HAND, gather with two.
    Dă cu o mână ca să ia cu două.
    Dă cu o mână si ia cu o mie.
  11. Cold HANDS, warm heart.
    Mâini reci, inimă fierbinte.
    Mână rece, inimă caldă.
    Var. A cold hand and a warm heart.
  12. Many HANDS make light work.
    Multe mâini fac sarcina mai usoară.
  13. He that is born to be HANGED shall never be drowned.
    Cine moare spânzurat nu moare înecat.
    Cf. No flying from FATE / The FATED will happen / What MUST be, must be.
  14. Call no man HAPPY till he dies.
    Mai înainte de sfârsit pe nimeni să nu-l socotesti fericit.
    Cf. PRAISE no man till he is dead.
    * Ecclesiasticus 11, 28 / Sirah 11, 30
  15. HARD with hard makes not the stone wall.
    Două pietre tari nu pot măcina bine.
  16. First catch your HARE, then cook him.
    Pune oala la foc si iepurele în pădure.
    Var. First catch your hare.
  17. The HARE always returns to her form.
    Iepurele în culcusul său se-nveseleste.
  18. To hunt for a HARE with a tabor.
    Cu doba nu prinzi iepuri.
    Var. Drumming is not the way to catch a hare / To catch a hare with a tabor.
    Sim. To fright a bird is not the way to catch her.
  19. Where we least think, there goeth the HARE away.
    De unde nu gândesti, d-acolo sare iepurele.
    Sim. The hare starts when a man least expects it.
  20. HARES may pull dead lions by the beard.
    Când leul e mort, iepurii-i sar în spinare.
    Când e bolnav leul, iepurii îi sar în spinare.
    Pe leul mort si soarecii se catără.
    Lupul când îmbătrâneste, atunci si soarecii încalecă pe el.
  21. If you run after two HARES, you will catch neither.
    Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul.
    Cine doi iepuri goneste, nici unul nu dobândeste.
    Sim. Dogs that put up many hares kill none.
  22. HASTE makes waste.
    Graba strică treaba.
    Cf. The hasty BITCH brings forth blind whelps / Too HASTY burned his lips.
  23. The more HASTE, the less speed.
    Cine porneste cu graba se-ntâlneste cu zăbava.
    Cu prea multă grabă nu faci multă ispravă.
  24. Too HASTY burned his lips.
    Cine se pripeste, adesea se poticneste.
    Cf. The hasty BITCH brings forth blind whelps / HASTE makes waste.
  25. The greatest HATE springs from the greatest love.
    Iubirea peste măsură aduce în urmă ură.
  26. HATRED stirreth up strife.
    Ura aduce ceartă.
    * Proverbs 10, 12 / Pilde 10, 12
  27. A bald HEAD is soon shaven.
    Chelul lesne se tunde.
    Pe chel usor îl tunzi.
  28. A forgetful HEAD makes a weary pair of heels.
    Cine n-are cap, să aibă picioare.
    Unde nu-i cap, vai de picioare.
    Dacă nu e cap, vai de picioare.
    Sim. Little wit in the head makes much work for the feet / Who has not understanding, let him have legs.
  29. Better be the HEAD of a dog than the tail of a lion.
    Mai bine cap de pisică decât coadă de leu.
    Sim. Better be the head of an ass than the tail of a lion / Better be the head of a lizard than the tail of a lion / Better be the head of a mouse than the tail of a lion / Better be the head of a pike than the tail of a sturgeon.
  30. He that has a HEAD of glass must not throw stones at another.
    Cine are cap de sticlă, să nu arunce în nimeni.
    Sim. He that has a house of glass must not throw stones at another / People who live in glass houses shouldn't throw stones.
    Cf. He that has a HEAD of wax must not walk in the sun.
  31. He that has a HEAD of wax must not walk in the sun.
    Nu merge la soare de frică să nu i se topească nasul.
    Sim. Be not a baker if your head be of butter / People who live in glass houses shouldn't throw stones / / Who has skirts of straw needs fear the fire.
    Cf. He that has a HEAD of glass must not throw stones at another.
  32. Mickle HEAD, little wit.
    Cap mare, minte putină.
  33. The HEAD grey, and no brains yet.
    De ani mare si minte n-are.
    Sim. No fool to the old fool.
  34. When the HEAD aches all the body is the worse.
    Capul când te doare, tot trupul boleste.
    * I Corinthians 12, 26 / I Corinteni 12, 26
  35. So many HEADS, so many minds.
    Câte capete, atâtea păreri.
    Cf. So many MEN, so many opinions.
  36. HEALTH is better than wealth.
    Sănătatea e cea mai bună avutie.
    E mai bună sănătatea, decât toată bogătia.
    Sim. Health is great riches.
    * Ecclesiasticus 30, 15 / Sirah 30, 15
  37. HEAR and see and say nothing.
    Ascultă cu urechile, vezi cu ochii, dar taci cu gura.
    Var. Hear all, see all, say nowt.
    Sim. Wide ears and a short tongue.
    Cf. HEAR much, speak little / He that would live in PEACE and rest, must hear, and see, and say the best.
  38. HEAR much, speak little.
    Cu vreme si fără vreme multe să asculti, iar de grăit numai la vreme si putine să trăiesti.
    Cf. HEAR and see and say nothing.
  39. Every HEART has its own ache.
    Tot obrazul îsi are necazul.
    Cf. Every man has his CROSS to bear.
  40. Faint HEART never won fair lady.
    Unde este frică nu încape dragoste.
  41. Nothing is impossible to a willing HEART.
    Nu-ti este puterea cât îti este vrerea.
    Var. Nothing is impossible to a willing mind.
    Sim. A good heart conquers ill fortune.
    Cf. Where there's a WILL, there's a way.
  42. What the HEART thinks, the tongue speaks.
    Ce-i în gusă, si-n căpusă.
    Inima o am pe limbă.
    Ce are pe inimă are pe buze.
    Sim. He wears his heart upon his sleeve / His heart is in his mouth.
    Cf. Out of the ABUNDANCE of the heart the mouth speaketh.
  43. The HEART's letter is read in the eye.
    Ochii sunt oglinda inimii.
    Sim. In the FOREHEAD and the eye, the lecture of the mind doth lie.
    Cf. The EYE lets in love.
  44. The HEART's mirth does make the face fair.
    Inima când se-nveseleste, fata înfloreste.
  45. One's own HEARTH is gowd's worth.
    Mai bine în bordeiul meu decât în palatul tău.
    E mai bine în coliba ta decât în palatul altuia.
    Sim. East, west, home's best / Home is home, though it be never so homely.
    Cf. An ENGLISHMAN's home is his castle / There is no PLACE like home.
  46. There is no going to HEAVEN in a sedan.
    Pân-s-ajungi la Dumnezeu, mii de sfinti în drumul tău, toti cu mâna-ntinsă ceu.
    Var. To go to heaven in a featherbed.
  47. Where the HEDGE is lowest, men may soonest over.
    Peste gardul mititel sare si-un cătel.
    Var. A low hedge is easily leaped over / Men leap over where the hedge is lowest.
  48. HELL and destruction are never full.
    Iadul si adâncul nu se pot sătura.
    * Proverbs 27, 20 / Pilde 27, 20
  49. HELL is paved with good intentions.
    Sufletul bucuros este să intre în rai, numai păcatele nu-l lasă.
    Var. The road to hell is paved with good intentions.
  50. A black HEN lays a white egg.
    Găina neagră face oul alb.
  51. He that comes of a HEN must scrape.
    Ce naste din găină râcâie la pământ.
    Cf. That that comes of a CAT will catch mice.
  52. He that leaves the HIGHWAY to cut short, commonly goes about.
    Să nu lasi drumul mare pentru cărare.
    De vei da ocol, vei ajunge mai curând, de vei merge de-a dreptul, vei zăbovi mai mult.
    Sim. Who leaves the old way for the new, will find himself deceived.
  53. The HIGHWAY is never about.
    Calea dreaptă este cea mai scurtă (bună).
  54. It is hard to break a HOG of an ill custom.
    Porcul ori încotro face, lui tot noroiul îi place; din ce e nu-l poti preface.
  55. The worst HOG often gets the best pear.
    Adesea para cea mai bună pică-n gura porcului.
    Mărul cel frumos îl mănâncă porcii.
    Sim. Into the mouth of a bad dog often falls a good bone.
  56. HOLD fast when you have.
    Tine ce ai în mână si n-alerga după minciună.
  57. Every day is HOLIDAY with sluggards.
    În casa lenesului întotdeauna e sărbătoare.
    Sim. He that does nothing always finds helpers.
  58. HONESTY may be dear bought, but can never be an ill pennyworth.
    Cinstea e mai scumpă decât toate.
    Omenia-i mai scumpă decât avutia.
  59. He that has no HONEY in his pot, let him have it in his mouth.
    Ori să fii cu miere-n gură, ori cu mâna-n buzunar.
    Sim. He that has not silver in his purse should have silk on his tongue.
  60. HONEY catches more flies than vinegar.
    Mai multe muste cad în miere decât în otet.
    Cf. You will catch more FLIES with a spoonful of honey than with a gallon of vinegar.
  61. HONEY is not for the ass's mouth.
    Nu-i fânul pentru gâste.
  62. HONEY is sweet, but the bee stings.
    Albina face miere dulce, dar mai si împunge.
  63. It is not with saying HONEY, Honey, that sweetness will come into the mouth.
    Numai miere zicând, gura nu se îndulceste.
  64. Make yourself all HONEY and the flies will devour you.
    Cine se bagă în tărâte îl mănâncă porcii.
    Cf. He that makes himself a SHEEP shall be eaten by the wolf.
  65. Too much HONEY cloys the stomach.
    Cin-va mânca multă miere, el o să verse si fiere.
    Când dai peste miere, nu mânca peste măsură.
    * Proverbs 25, 16 / Pilde 25, 16
  66. HONOUR is the reward of virtue.
    Onoarea se tine de virtute ca umbra trupului de tine.
  67. Where there is no HONOUR, there is no grief.
    Cinstea cu rusinea nu pot sta împreună.
  68. Great HONOURS are great burdens.
    Obrazul (Fata) subtire cu mare cheltuială se tine.
    Sim. The more cost, the more honour.
  69. HOPE deferred maketh the heart sick.
    Asteptarea prea îndelungată îmbolnăveste inima.
    * Proverbs 13, 12 / Pilde 13, 12
  70. HOPE maketh not ashamed.
    Nădejdea nu rusinează.
    * Romans 5, 5 / Romani 5, 5
  71. Too much HOPE deceives.
    Unde este nădejde multă, acolo este si desertăciune.
    Sim. Hope often deludes the foolish man.
  72. Who lives by HOPE will die by hunger.
    Cel ce trăieste sperând e în risc de a muri de foame.
    Cine trăieste nădăjduind moare jinduind.
    Sim. He that lives in hope hath a slender diet.
  73. A boisterous HORSE must have a rough bridle.
    La calul nărăvit, pinten ascutit.
  74. A hired HORSE tired never.
    Fiecare pune bucuros seaua pe iapa vecinului.
  75. A HORSE, a wife, and a sword may be shewed, but not lent.
    Pusca, calul si femeia nu se împrumută.
    Trei lucruri nu se împrumută: calul, nevasta si pusca.
  76. A HORSE may stumble that has four legs.
    Calul că e cu patru picioare si tot se poticneste.
    Sim. It is a good horse that never stumbles.
  77. A running HORSE needs no spur.
    La calul cel bun, numai o lovitură îi este de ajuns.
    Var. Do not spur a free horse / A good horse should be seldom spurred.
    Sim. The beast that goes always never wants blows.
  78. He that has a white HORSE and a fair wife never wants trouble.
    Calu bun si nevasta frumoasă îti pun capu.
    Vinul bun, nevasta frumoasă sunt două veninuri dulci.
  79. Live, HORSE, and you'll get grass.
    Să trăiesti, murgule, să pasti iarbă verde.
    Trăieste, murgule, că o să-ti dau iarbă verde.
    Asteaptă murgule să pasti iarbă verde.
    Sim. While the grass grows, the horse starves.
  80. One thing thinks the HORSE, and another he that saddles him.
    Una gândeste cârciumarul si alta betivul.
    Var. The horse thinks one thing and he that rides him another.
    Sim. One thing thinketh the bear, and another he that leadeth him.
  81. Scabbed HORSE cannot abide the comb.
    Calul râios se scarpină de copacul scorburos.
  82. The common HORSE is worst shod.
    Pe măgarul mai multora, lupul îl mănâncă.
  83. The HORSE that draws most is most whipped.
    Tot în boul ăl de trage dă.
  84. Who hath no HORSE may ride on a staff.
    Cine n-are cal, să urce pe jos la deal.
  85. You can take a HORSE to the water, but you can't make him drink.
    Pe porc nu-l faci să bea apă din fedeles.
  86. You look for the HORSE you ride on.
    Sede pe măgar si caută măgarul.
    Cf. The BUTCHER looked for his knife and it was in his mouth / You are like the man that sought his MARE, and he riding on her.
  87. Trust not a HORSE's heel, nor a dog's tooth.
    Femeia, pusca si calul n-are crezământ.
  88. He that reckons without his HOST must reckon twice.
    Face socoteala fără birtas.
    Socoteala de acasă nu se potriveste cu cea din târg.
  89. An HOUR in the morning is worth two in the evening.
    Un ceas dimineata plăteste cât trei după prânz.
  90. It chances in an HOUR, that happens not in seven years.
    N-aduce anul ce aduce ceasul.
    Ce aduce minutul, n-aduce ceasul.
    Când norocu-si schimbă pasul n-aduce anul ce aduce ceasul.
  91. The morning HOUR has gold in its mouth.
    Dimineata poartă aur în gură.
    Ora diminetii e aurul vietii.
    Ziua bună se cunoaste de dimineată.
    Sim. The Muses love the morning.
  92. Burn not your HOUSE to fright the mouse away.
    Dă foc casei ca să ardă soarecii.
    Ca să ardă soarecii, nu da foc morii.
    Arde moara, dar si soarecii se prăpădesc.
  93. In the HOUSE of a fiddler all fiddle.
    În casa lăutarului fiecare joacă.
  94. It is a sad HOUSE where the hen crows louder than the cock.
    Vai de casa unde cotcorogesc găinile si cocosul tace.
    Vai de casa în care găina cântă cocoseste.
  95. When the HOUSE is burned down, you bring water.
    Aduce apă după ce s-a stins focul.
    Cf. When a thing is done, ADVICE comes too late / It's too late to shut the STABLE-DOOR after the horse has bolted / It is easy to be WISE after the event.
  96. Woeful is the HOUSEHOLD that wants a woman.
    Casa e casă, când ai o gospodină în casă.
    Omul fără sotie e ca o casă pustie.
  97. HUNGER drives the wolf out of the woods.
    Foamea goneste pe lup din pădure.
  98. HUNGER finds no fault with the cookery.
    Foamea e cel mai bun bucătar.
    Sim. Hunger is the best sauce / Hunger makes hard beans sweet.
  99. All are not HUNTERS that blow the horn.
    Nu toate femeile cu cheile la brâu sunt gospodine.
  100. He that HURTS another hurts himself.
    Rău faci, rău găsesti.
    Cf. He that MISCHIEF hatches, mischief catches.
  101. A HUSBAND must be deaf and the wife blind to have quietness.
    Bărbatul surd si nevasta oarbă, cea mai tihnită căsătorie.
    Când muierea-i mută si bărbatul surd, viata cea mai bună între amândoi.
    Var. A deaf husband and a blind wife are always a happy couple.
  102. HUSBAND, don't believe what you see, but what I tell you.
    Nu crede, bărbate, ce vezi cu ochii, ci crede ce-ti spun eu.
  103. The HUSBAND is always the last to know.
    Nu stie bărbatul ce stie satul.
    Var. The cuckold is the last that knows of it.
  104. The HUSBAND is the head of the wife.
    Bărbatul este cap femeii.
    * Ephesians 5, 23 / Efeseni 5, 23
    * I Corinthians 11, 3 / I Corinteni 11, 3

I

  1. An IDLE person is the devil's cushion.
    Lenevia e perina dracului.
  2. Be not IDLE, and you shall not be longing.
    Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.
  3. IDLE people have the least leisure.
    Lenesul mai mult aleargă.
    Sim. A sluggard takes an hundred steps because he would not take one in due time.
  4. IDLENESS is the key of poverty.
    Lenea e începutul sărăciei.
    Lenea e cucoană mare care n-are de mâncare.
    Var. Sloth is the key to poverty.
    Cf. The SLOTHFUL man is the beggar's brother.
  5. IDLENESS is the mother of all vice.
    Lenea e începutul răutătilor.
    Trândăvia e muma tuturor răutătilor.
    Var. Idleness is the root (mother) of all evil.
    Cf. By DOING nothing we learn to do ill.
    * Ecclesiasticus 33, 27 / Sirah 33, 27
  6. By IGNORANCE we mistake, and by mistakes we learn.
    Gresind învată omul.
    Multe gresesti, multe înveti.
    Sim. Failure teaches success / Mistakes are often the best teachers.
  7. He that does ILL hates the light.
    Oricine face rele urăste lumina.
    * John 3, 20 / Ioan 3, 20
  8. ILL gotten, ill spent.
    Averea cu înselăciune câstigată, scade.
    Var. Evil gotten, evil spent.
  9. Of one ILL come many.
    Un necaz naste pe celălalt.
    Un necaz abia il trece si vin în locul lui zece.
    Sim. Disgraces are like cherries, one draws another / One misfortune comes on the neck of another.
    Cf. MISFORTUNES never come singly.
  10. ILL LUCK is good for something.
    Si răul câteodată prinde bine la ceva.
    Si nenorocirea îi câteodată bună.
    Cf. Nothing so BAD in which there is not something of good.
  11. An ILL TURN is soon done.
    E mai usor a face rău ca bine; a strica ca a drege.
  12. Give him an INCH, and he'll take an ell.
    Îi dai un ort si-ti ia un cot.
    Cf. Give a clown your FINGER, and he will take your hand.
  13. INDUSTRY is fortune's right hand, and frugality her left.
    Cumpătul tine sănătatea omului si hărnicia tine averea.
  14. IRON not used soon rusts.
    Fierul neîntrebuintat rugineste.
    Cf. RUST eats up iron.
  15. IRON whets iron.
    Fier pe fier ascute.
    Sim. One knife whets another.
    * Proverbs 27, 17 / Pilde 27, 17
  16. Strike while the IRON is hot.
    Bate fierul cât (până) e cald.
    Sim. Make hay while the sun shines / Hoist your sail when the wind is fair.

J

  1. Every JACK must have his Jill.
    Tot sacul îsi găseste peticul.
    Cf. There is not so bad a GILL, but there's as bad a Will.
  2. JEALOUSY is cruel as the grave.
    Ca iadul de grozavă este gelozia.
    * Song of Solomon 8, 6 / Cântarea Cântărilor 8, 6
  3. Leave a JEST when it pleases you best.
    Glumele să-ti fie ca sarea în bucate.
    Var. Leave a jest when it pleases lest it turn to earnest.
    Sim. Leave off while the play is good.
    Cf. Long JESTING was never good.
  4. Long JESTING was never good.
    Toată gluma are capăt.
    Cârnatul lung e bun, dar saga lungă nu.
    Cf. Leave a JEST when it pleases you best.
  5. JOVE laughs at lovers' perjuries.
    La a dragostei făgăduială să ai mare îndoială.
    L-al dragostei jurământ nici cum să dai crezământ.
  6. After JOY comes annoy.
    După bucurie vine întristare.
    Cf. SADNESS and gladness succeed each other.
  7. The JOY of the heart makes the face fair.
    O inimă veselă înseninează fata.
    * Proverbs 15, 13 / Pilde 15, 13
  8. Don't JUDGE every one by your own measure.
    Nu măsura pe altii cu palma ta.
  9. JUDGE not, that ye be not judged.
    Nu judeca ca să nu fii judecat.
    * Matthew 7, 1 / Matei 7, 1
  10. JUDGE nothing before the time.
    Nu judecati ceva înainte de vreme.
    * I Corinthians 4, 5 / I Corinteni 4, 5
  11. The JUST shall live by faith.
    Dreptul din credintă va fi viu.
    * Romans 1, 17 / Romani 1, 17

K

  1. KEEPING is harder than winning.
    Usor e de câstigat, greu e de păstrat.
  2. He that will eat the KERNEL must crack the nut.
    Cine va să mănânce miezul trebuie mai întâi să spargă coaja.
    Sparge întâi nuca ca să-i mănânci miezul.
    Sim. You cannot make an omelette without breaking eggs.
    Cf. He that would eat the FRUIT must climb the tree.
  3. The KETTLE calls the pot black-brows (burnt-arse).
    Sade hârbul în drum si râde de cei ce trec.
    Sim. The pot calls the kettle black.
    Cf. Thou art a bitter BIRD, said the raven to the starling / The FRYING-PAN said to the kettle, "Avaunt, black brows!"
  4. A golden KEY can open any door.
    Cheia de aur deschide toate usile (portile).
    Aurul e cheia ce merge la toate încuietorile.
    Sim. There is no lock but a golden key will open it.
    Cf. No LOCK will hold against the power of gold.
  5. The KICK of the dam hurts not the colt.
    Unde dă mama, carnea creste.
  6. Every man is a KING in his own house.
    Tot omul e împărat în casa lui.
    Fiecare e stăpân în casa sa.
    Var. Every groom is a king at home.
    Sim. Every dog is a lion at home.
    Cf. A COCK is bold on his own dunghill.
  7. Like KING, like people.
    Cum e domnu si servitoru.
    Var. Like prince, like people.
    Cf. Like MASTER, like man.
  8. The KING is dead. Long live the King!
    Regele e mort. Trăiască Regele!
    Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor.
  9. Where nothing is, the KING must lose his right.
    De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.
    De unde nu-i, de acolo nu se varsă.
    Var. Where nought's to be got, kings lose their scot.
    Cf. A man cannot GIVE what he hasn't got / He that has NOTHING need fear to lose nothing.
  10. KINGDOMS divided soon fall.
    Neunirea-n tară, o face să moară.
    Sim. Divide and rule.
  11. A fat KITCHEN is near to poverty.
    Cu bucătăria plină sărăcia e vecină.
    Bucătărie grasă, mostenire slabă.
  12. When a KNAVE is in a plum-tree, he has neither friend nor kin.
    Tiganul când s-a văzut împărat, întâi pe tată-său l-a spânzurat.
    Sim. Set a beggar on horseback, and he'll ride to the Devil / No pride like that of an enriched beggar.
  13. KNOW thyself.
    Cunoaste-te pe tine însuti.
  14. He that increaseth KNOWLEDGE increaseth sorrow.
    Cel ce îsi înmulteste stiinta îsi sporeste suferinta.
    Sim. Much science, much sorrow.
    * Ecclesiastes 1, 18 / Ecclesiastul 1, 18
  15. KNOWLEDGE without practice is nothing.
    Omul nepătit, chiar văzând nu vede.
  16. He that KNOWS nothing doubts nothing.
    Nerodul la orice fie, pe loc zice că îl stie.

L

  1. The LABOURER is worthy of his hire.
    Vrednic este muncitorul de plata sa.
    * Luke 10, 7 / Luca 10, 7
  2. He that LABOURS and thrives spins gold.
    Cu munca, frate, si din piatră scoti lapte.
    Munca e brătară de aur.
  3. Every LAND has its own law.
    Cum este tara asa si obiceiurile.
    Cf. So many COUNTRIES, so many customs.
  4. Good LAND: evil way.
    Bună tară, rea tocmeală.
  5. Many a one for LAND takes a fool by the hand.
    Scumpul pentru bani ar lua si pe fata dracului.
    Pentru bani iei si fata dracului.
  6. Woe to thee, O LAND, when thy King is a child!
    Vai de tine, tară, care ai un copil rege.
    Vai de tara ce-o pun copiii la cale.
    * Ecclesiastes 10, 16 / Ecclesiastul 10, 16
  7. No LARDER but hath his mice.
    Unde sunt bucate si pâine, sunt si soareci.
  8. To think that LARKS will fall into one's mouth ready roasted.
    Porumbii nu zboară fripti în gură.
    Pică pară mălăiată în gura lui Nătăfleată.
    Nimănui nu-i pică mura-n gură.
    Var. He thinks that roasted larks will fall into his mouth.
    Sim. You may gape long enough ere a bird fall in your mouth / If the sky falls we shall catch larks.
  9. He that comes LAST to the pot is soonest wroth.
    Cine vine prea târziu la masă acela roade oasele.
    Cine vine târziu la masă i se atârnă lingurile de gât.
  10. The LAST shall be the first.
    Cei de pe urmă vor fi întâi.
    * Matthew 19, 30 / Matei 19, 30
  11. Better LATE than never.
    Mai bine mai târziu decât niciodată.
    Cf. It is not LOST that comes at last.
  12. LAUGH before breakfast, you'll cry before supper.
    Cine astăzi râde, mâine plânge, că vremea e nestatornică.
    Râsul peste fire aduce plâns după fire.
    Var. He that laughs in the morning, weeps at night / If you sing before breakfast, you'll cry before night / / He that sings on Friday, will weep on Sunday.
    Sim. Sorrow treads upon the heels of mirth.
    Cf. SADNESS and gladness succeed each other.
  13. He LAUGHS best who laughs last.
    Cine râde la urmă râde mai bine.
    Var. He who laughs last, laughs longest.
    Sim. Let them laugh that win / He laughs who wins / Better the last smile than the first laughter.
  14. Too much LAUGHTER discovers folly.
    După râs se cunoaste nebunul.
    Prostul se cunoaste după râs si mers.
    Prostul râde singur de prostia lui.
  15. Every LAW has a loophole.
    Legea înainte, siretii după ea.
  16. Much LAW, little justice.
    Unde sunt pravile multe, acolo si multă nedreptate.
  17. The LAW grows of sin, and chastises it.
    Înmultindu-se păcatul, se naste pedeapsa.
    Sim. Of evil manners spring good laws.
  18. The LAW is good, if a man use it lawfully.
    Legea este bună, dacă se foloseste cineva de ea potrivit legii.
    * I Timothy 1, 8 / I Timotei 1, 8
  19. LAWS go as kings like.
    Legea-i după cum o fac domnii.
    Sim. What the kings wills, that the law wills.
  20. Wrong LAWS make short governance.
    Nedreptatea răstoarnă scaunele puternicilor.
  21. LAWSUITS consume time, and money, and rest, and friends.
    Judecătile adeseori te duc la covrigi.
  22. A LAWYER's opinion is worth nothing unless paid for.
    Judecătorul e ca osia de car: cum o ungi nu mai scârtâie.
  23. A small LEAK will sink a great ship.
    Printr-o crăpătură mică străbate apa în corabia cea mare.
    Sim. Little strokes fell great oaks.
    Cf. A little STONE in the way overturns a great wain.
  24. LEARN weeping, and you shall gain laughing.
    Cine seamănă cu lacrimi culege cu bucurie.
    * Psalms 126, 5 / Psalmii 126, 5
  25. What we first LEARN we best know.
    Ce înveti la tinerete, aceea stii la bătrânete.
    Sim. Whoso learneth young forgets not when he is old.
    Cf. What YOUTH is used to, age remembers.
  26. Much LEARNING makes men mad.
    Unde e învătătură multă e si nebunie multă.
    * Acts 26, 24 / Fapte 26, 24
  27. Better LEAVE than lack.
    Mai bine să întreacă decât să nu ajungă.
  28. Everyone stretches his LEGS according to the length of his coverlet.
    Întinde-te cât ti-e plapuma.
    Var. Stretch your legs according to your coverlet.
    Sim. Stretch your arm no further than your sleeve will reach.
    Cf. Cut your COAT according to your cloth.
  29. The LETTER killeth, but the spirit giveth life.
    Litera ucide, iar duhul face viu.
    * II Corinthians 3, 6 / II Corinteni 3, 6
  30. A LIAR is not believed when he speaks the truth.
    Mincinosul nu se mai crede nici când ar spune adevărul.
    Cine a mintit odată nu se mai crede nici când spune adevărul.
    Cine a mintit odată si-a pierdut credinta toată.
    Sim. He that once deceives is ever suspected.
  31. Show me a LIAR, and I will show you a thief.
    Hotul jură si iar fură.
    Cf. He that will LIE will steal / LYING and thieving go together.
  32. LIARS have need of good memories.
    Când spui minciuna să o crezi pe jumătate.
    Minciuna te dă de gol.
  33. He that will LIE will steal.
    Cine minte si fură.
    Care spune minciuni e ca omul care fură.
    Cf. Show me a LIAR and I will show you a thief / LYING and thieving go together.
  34. One LIE makes many.
    Minciunile una pe alta se ajung.
  35. "They say so" is half a LIE.
    Cele din auzire, cam minciuni pe jumătate.
    Cf. ALMOST and very (well) nigh saves many a lie.
  36. Though a LIE be well dressed, it is ever overcome.
    Si minciuna e vorbă, dar vremea descoperă adevărul.
  37. LIES have short legs.
    Minciuna are picioare scurte.
  38. He is unworthy of LIFE that causes not life in another.
    Cine nu înmulteste se vestejeste.
    Pomul neroditor se taie si în foc s-aruncă.
  39. LIFE is a battle.
    Viata omului, luptă necontenită.
  40. No man has a lease of his LIFE.
    Nimenea n-a dat zapis cu Dumnezeu cât o să trăiască.
  41. While there is LIFE, there is hope.
    Omul trăieste cu speranta.
    Cât trăieste omul speră.
    * Ecclesiastes 9, 4 / Ecclesiastul 9, 4
  42. LIGHTLY gained, quickly lost.
    Cum s-a câstigat, asa s-a mâncat.
    Sim. Quickly come, quickly go / So got, so gone.
    Cf. EASY come, easy go / Come with the WIND, go with the water.
  43. LIKE cures like.
    O boală vindecă pe alta, când vine una după alta.
    Rău cu rău se vindecă.
    Sim. One poison drives out another.
    Cf. One DEVIL drives out another / One NAIL drives out another.
  44. LIKE will to like.
    Cine se aseamănă se adună.
    Asemenea cu asemenea lesne se însoteste.
    Sim. Likeness causes liking.
    Cf. BIRDS of a feather flock together.
  45. There is a LIMIT to everything.
    Toate au un hotar în lume.
  46. There is a LIMIT to one's patience.
    Răbdarea are si ea marginile ei.
    Sim. Patience provoked turns to fury.
  47. One does not wash one's dirty LINEN in public.
    Rufele murdare se spală în familie (acasă).
    Var. Do not wash your dirty linen in public / Dirty linen should be washed at home.
  48. The LION is known by his claws.
    După unghii se cunoaste leul.
    Leul după urmă se cunoaste.
    Sim. An ass is known by his ears / The devil is known by his claws.
  49. If the LION's skin cannot the fox's shall.
    De multe ori unde nu ajunge pielea de leu, împlineste pielea vulpii.
    Unde se sparge pielea de lup cârpeste-o cu piele de vulpe.
    Cf. Either by MIGHT or by sleight.
  50. The LION's share.
    Cine împarte parte-si face.
  51. LIP-HONOUR costs little, yet may bring in much.
    Vorba bună mult adună.
    Sim. Civility costs nothing / Good words cost naught / A man's hat in his hand, never did him any harm.
    Cf. Kind WORDS go a long way.
  52. Scald not your LIPS in another man's pottage.
    Nu-ti băga nasul unde nu-ti fierbe oala.
    Nu-ti băga lingura unde nu-ti fierbe oala.
    Nu te amesteca unde nu-ti fierbe oala.
  53. LISTENERS never hear any good of themselves.
    Care ascultă la usă îsi aude defaima.
    Var. Eavesdroppers never hear any good of themselves.
    Sim. He who peeps through a hole, may see what will vex him.
  54. LITTLE and often fills the purse.
    Bobită cu bobită se umple sacul.
    Sim. Grain by grain, and the hen fills her belly.
  55. LIVE and learn.
    Omul cât trăieste învată si tot moare neînvătat.
    Cât trăieste omul multe învată (află).
    Cf. Never too OLD to learn.
  56. LIVE and let live.
    Fiecare trebuie să trăiască.
  57. We must LIVE by the quick, not by the dead.
    Mortii cu mortii si viii cu viii.
    Var. We must live by the living, not by the dead.
    Sim. Let the dead bury the dead and the living lead a gay life.
    Cf. Let the DEAD bury their dead.
  58. All that LIVES must die.
    Câte-n lume se nasc, mor toate.
    Cine trăieste trebuie să moară.
    Cf. He that is once BORN, once must die / All MEN are mortal.
  59. He LIVES long that lives well.
    Acela trăieste mult care trăieste bine.
  60. No LOCK will hold against the power of gold.
    Aurul deschide raiul.
    Cf. A golden KEY can open any door.
  61. Crooked LOGS make straight fires.
    Lemnul strâmb, focul îl îndreptează.
  62. LOOKERS-ON see more than players.
    Cel ce priveste la joc mai bine judecă decât cel în joc.
    Var. Lookers-on see most of the game / Standers-by see more than gamesters.
  63. A LORD without riches is a soldier without arms.
    Om de neam si făr-d-avere n-are nici o putere.
    Cinstea fără bani e sărăcie goală.
    Sim. Nothing agreeth worse than a lord's heart and a beggar's purse.
  64. Whom the LORD loveth, he chasteneth.
    Pe cine îl iubeste Domnul îl ceartă.
    * Hebrews 12, 6 / Evrei 12, 6
  65. The LOSER is always laughed at.
    Cel cu pagubă îi si cu păcatul.
    Omul cu pagubă e si cu păcate.
    Sim. Loss embraces shame.
  66. One never LOSES by doing a good turn.
    De faci astăzi cuiva bine, mâine de la altu-ti vine.
    Cf. A good DEED is never lost.
  67. There's no great LOSS without some gain.
    Nu e câstig fără pagubă.
    Unde e câstig e si pagubă.
    Var. No great loss but some small profit.
  68. It is not LOST that comes at last.
    Tot vine si cel ce întârzie.
    Sim. It is never long that comes at last.
    Cf. Better LATE than never.
  69. Follow LOVE and it will flee thee; flee love and it will follow thee.
    Cine-mi place eu nu-i plac, cui plac eu nu-mi place mie.
  70. LOVE and a cough cannot be hid.
    Dragostea multă vreme nu se poate ascunde.
  71. LOVE cannot be compelled.
    Dragostea nu se face cu sila.
    Sim. Fanned fires and forced love never did well yet.
  72. LOVE covers many infirmities.
    Dragostea acopere toate cusururile.
    Var. Love covers many faults.
    * Proverbs 10, 12 / Pilde 10, 12
  73. LOVE is a sweet torment.
    Unde-i dragoste e si ceartă.
    Fără mânie nu-i iubire.
    Orice fericire are a ei nemultumire.
    Sim. Love is full of trouble / The course of true love never did run smooth.
  74. LOVE is blind.
    Dragostea nu are ochi.
    Dragostea e oarbă, dar căsătoria îi găseste leacul.
    Sim. Affection blinds reason.
  75. LOVE is never without jealousy.
    Dragostea în bănuieli pururea petrece.
  76. LOVE is not found in the market.
    Dragostea nu e o mosie ca să o iei cu chirie.
  77. LOVE is strong as death.
    Iubirea ca moartea e de tare.
    * Song of Solomon 8, 6 / Cântarea Cântărilor 8, 6
  78. LOVE is sweet in the beginning but sour in the ending.
    Cu cât mai dulce limba dragostei la început, cu atât mai amară pe la sfârsit.
  79. LOVE is the fruit of idleness.
    Dragostea e treaba celor fără treabă.
  80. LOVE is without reason.
    Cine la dragoste cade, întâi mintea i se scade.
    Sim. No folly like being in love.
  81. LOVE makes all hearts gentle.
    Cât de rău omul să fie, dacă la dragoste cade, îndată se îmblânzeste.
  82. LOVE will find a way.
    Nimic peste putintă la dragoste se-ntelege.
    Cf. LOVE will go through stone walls.
  83. LOVE will go through stone walls.
    Iubirea trece prin apă, nu-i e frică că se-neacă.
    Cf. LOVE will find a way.
  84. No herb will cure LOVE.
    Nici o boală nu-i mai grea ca dorul si dragostea.
  85. No LOVE like the first love.
    Dragostea dintâi nu se uită.
    Ca dragostea dintâi alta nu-i.
    Sim. Of soup and love, the first is the best.
    Cf. Old LOVE will not be forgotten.
  86. Old LOVE will not be forgotten.
    Dragostea cea veche îti sopteste la ureche.
    Sim. Of soup and love, the first is the best.
    Cf. No LOVE like the first love.
  87. Perfect LOVE casteth out fear.
    Iubirea desăvârsită alungă frica.
    * I John 4, 18 / I Ioan 4, 18
  88. The LOVE of money is the root of all evil.
    Iubirea de argint este rădăcina tuturor relelor.
    Banul este ochiul dracului.
    Var. Money is the root of all evil.
    * I Timothy 6, 10 / I Timotei 6, 10
  89. There is nothing worse than an old LOVER.
    Bătrânul amorezat e ca pirosca cu păsat.
  90. Give a man LUCK and cast him into the sea.
    Fă-mă, mamă, cu noroc, si aruncă-mă în foc.
  91. LYING and thieving go together.
    Minciuna si hotia se înfrătesc lesne.
    Cf. Show me a LIAR and I will show you a thief / He that will LIE will steal.

M

  1. All meats to be eaten, and all MAIDS to be wed.
    Glia trebuie arată si fecioara măritată.
    Floare nescuturată, claie de fân nemâncată si fată nemăritată, arar s-a văzut.
  2. A MAN of straw is worth a woman of gold.
    Decât muiere de aur, mai bine bărbat de paie.
  3. A MAN without a wife is but half a man.
    Casa fără femeie e pustie pe dinăuntru.
    Casa fără muiere, ca o floare fără miros.
    Cf. It is not good that the man should be ALONE.
  4. Every MAN for himself and God for us all.
    Fiecare pentru sine, Dumnezeu pentru toti.
  5. Every MAN has his faults.
    Nu e om fără cusur.
    Fiecare are câte o meteahnă.
    Sim. Shew me a man without a spot, and I'll shew you a maid without a fault.
    Cf. Men are not ANGELS.
  6. Every MAN must walk in his own trade.
    Fiecare, în chemarea în care a fost chemat, în aceasta să rămână.
    Var. Every man must walk in his own calling.
    Sim. Every man as his business lies.
    * I Corinthians 7, 20 / I Corinteni 7, 20
  7. Let an ill MAN lie in thy straw, and he looks to be thy heir.
    Pe cine primesti în casă, te scoate din casă afară.
    Sim. I gave the mouse a hole and she is become my heir.
  8. MAN proposes, God disposes.
    Nu-i cum gândeste omul, ci cum vrea Domnul.
    Una spune omul si alta face Domnul.
  9. No MAN is born into the world, whose work is not born with him.
    Omul e născut să umble si pasărea să zboare.
    Omul e dator să muncească să nu-l găsească moartea sezând.
  10. Remember thou art but a MAN.
    Omu-i om si numai om.
  11. The hurt MAN writes with steel on a marble stone.
    Cele rele să le scrii pe apa ce curge, iar facerea de bine în piatră să o sapi.
    Nedreptătile scrie-le pe nisip, iar binefacerile pe marmură.
    Sim. Injuries are written in brass.
  12. MANY are called, but few are chosen.
    Multi chemati, putini alesi.
    * Matthew 20, 16; 22, 14 / Matei 20, 16; 22, 14
  13. MANY small make a great.
    Putin si des face mult.
    Sim. Many a little makes a mickle.
    Cf. Many DROPS make a shower / PENNY and penny laid up will be many.
  14. My old MARE would have a new crupper.
    La măgărita bătrână, frâu poleit.
    Cf. Put not an embroidered CRUPPER on an ass.
  15. You are like the man that sought his MARE, and he riding on her.
    Cată Nenea iapa, călare pe ea.
    Cf. The BUTCHER looked for his knife and it was in his mouth / You look for the HORSE you ride on.
  16. He that cannot abide a bad MARKET deserves not a good one.
    Negustorul trebuie să aibă un pântec larg ca să treacă prin el si bune si rele.
  17. A good MARKSMAN may miss.
    Chiar omul cu judecată greseste câteodată.
  18. MARRIAGES are made in heaven.
    Căsătoriile sunt scrise în cer.
  19. He that MARRIES late, marries ill.
    Însoară-te până nu-ti trece vremea.
    Mâncarea de dimineată si însurătoarea de tânăr sunt bune.
  20. Before you MARRY, be sure of a house, wherein to tarry.
    Cine se însoară trebuie să aibă de moară.
  21. MARRY your equal.
    Să-ti iei nevasta de potriva ta.
    Var. Marry your like (match).
    Sim. Like blood, like good, and like age, make the happiest marriage.
  22. Better MASTER one than engage with ten.
    Decât slugă de trei lei, mai bine stăpân de un ban.
  23. He can ill be a MASTER that never was a scholar.
    Nu te arăta dascăl până a nu fi ucenic.
  24. Like MASTER, like man.
    Cum e stăpânul si sluga.
    Cum e boierul si sluga.
    Cf. Like KING, like people.
  25. MASTER absent and house dead.
    Când stăpânul nu-ngrijeste, starea i se primejduieste.
  26. No man is his craft's MASTER the first day.
    Mestesugul vreme cere, nu se-nvată din vedere.
    Cf. None is born a MASTER.
  27. None is born a MASTER.
    Nimenea nu se naste mester.
    Nimeni nu se naste învătat.
    Cf. No man is his craft's MASTER the first day.
  28. Where every man is MASTER the world goes to wreck.
    Corabia cu doi cârmaci se îneacă.
    Cf. There is no good ACCORD where every man would be a lord.
  29. No man can serve two MASTERS.
    Nu poti sluji la doi stăpâni deodată.
    Cf. You cannot serve GOD and Mammon.
    * Matthew 6, 24 / Matei 6, 24
    * Luke 16, 13 / Luca 16, 13
  30. He that is not with ME is against me.
    Cine nu este cu mine este împotriva mea.
    * Matthew 12, 30 / Matei 12, 30
    * Luke 11, 23 / Luca 11, 23
  31. The MEAN is the best.
    Calea de mijloc e cea mai bună.
    Sim. The middle way of measure is ever golden.
  32. Use the MEANS, and God will give the blessing.
    Pune mâna si o să pună si Dumnezeu mila.
  33. And with what MEASURE you meet, it shall be measured to you again.
    Cu ce măsură vei măsura, cu aceea ti se va măsura.
    Banita cu care dai cu aceea primesti.
    * Matthew 7, 2 / Matei 7, 2
    * Luke 6, 38 / Luca 6, 38
  34. MEASURE for measure.
    După faptă si răsplată.
  35. MEASURE thrice what thou buyest; and cut it but once.
    Măsoară de multe ori si croieste o dată.
    Var. Measure twice, cut but once.
  36. There is a MEASURE in all things.
    Măsură la toate, cea mai bună dreptate.
    Sim. Measure is treasure / Moderation in all things.
  37. After MEAT, mustard.
    După ploaie vine si el cu ipingeaua.
    Var. After dinner, mustard.
    Cf. After DEATH the doctor.
  38. The MEEK will inherit the earth.
    Blândul mosteneste pământul.
    * Matthew 5, 5 / Matei 5, 5
    * Psalms 36, 11,29 / Psalmii 36, 11,29
  39. All MEN are free of other men's goods.
    Usor e a da din a altuia.
    Sim. Men are very generous with what costs them nothing.
    Cf. Men cut large THONGS of other men's leather.
  40. All MEN are mortal.
    Câte flori sunt pe pământ, toate se duc în mormânt.
    Sim. It is as natural to be born as to die.
    Cf. He that is once BORN, once must die / All that LIVES must die.
  41. Mind other MEN, but most yourself.
    Nu da cămasa pentru altii, ca tu să rămâi în pielea goală.
  42. So many MEN, so many opinions.
    ti oameni, atâtea păreri.
    Var. Many men have many minds.
    Cf. So many HEADS, so many minds.
  43. Tall MEN had ever very empty heads.
    Înalt cât o prăjină si prost cât o ceapă.
  44. There are more MEN threatened than stricken.
    Amenintarea fără putere e desartă.
  45. He that loses is MERCHANT as well as he that gains.
    De câstigi, de păgubesti, tot negustor te numesti.
  46. MESSENGERS should neither be headed nor hanged.
    Capul solului nu se taie.
  47. Either by MIGHT or by sleight.
    Unde puterea nu ascultă, vulpea ajută.
    Cf. If the LION's skin cannot the fox's shall.
  48. MIGHT is right.
    Unde este puterea acolo-i si dreptatea.
  49. In vain is the MILL-CLOCK if the miller his hearing lack.
    În zadar bate toaca pentru baba surdă.
  50. Every MILLER draws water to his own mill.
    Fiecare îsi trage spuza pe turta lui.
    Mână apa la moara lui.
  51. A contented MIND is a continual feast.
    Inima multumită este un ospăt necurmat.
    Cf. CONTENT is happiness.
    * Proverbs 15, 15 / Pilde 15, 15
  52. A sound MIND in a sound body.
    În trup sănătos, minte voioasă.
  53. He that MISCHIEF hatches, mischief catches.
    Cine samănă răutăti, iară răutăti va secera.
    Cf. He that HURTS another hurts himself.
  54. MISCHIEF comes by the pound and goes away by the ounce.
    Boala intră cu carul si iese pe urechea acului.
    Cf. DISEASES come on horseback, but go away on foot.
  55. MISCHIEF has swift wings.
    Răul vine iute, binele încet.
  56. The MISER is always in want.
    Zgârcitul e totdeauna sărac.
  57. MISFORTUNES never come singly.
    O nenorocire nu vine niciodată singură.
    Un rău niciodată nu vine singur.
    Var. Misfortunes never come alone.
    Sim. Disgraces are like cherries, one draws another / One misfortune comes on the neck of another / It never rains but it pours.
    Cf. Of one ILL come many.
  58. MODERATION in all things.
    Doctorul cel mai bun este cumpătul.
    Cumpăna, nepoate, e bună la toate.
  59. A man without MONEY is no man at all.
    Omul fără bani e ca pasărea fără aripi; când dă să zboare cade jos si moare.
    Sim. A gentleman without an estate is like a pudding without suet / A man without money is a bow without an arrow.
  60. He that has MONEY has what he wants.
    Cine are bani are de toate.
    Cu bani cumperi si brânză de iepuri.
    Cu bani găsesti si lapte de pasăre.
  61. He that has no MONEY needs no purse.
    Săracului nu-i trebuie pungă.
  62. Lend your MONEY and lose your friend.
    Cine dă împrumut îsi face dusmani.
    Nu împrumuta pe cel ce voiesti prieten să-l dobândesti.
    Sim. When I lent, I had a friend; but when I asked, he was unkind.
    Cf. If you would make an ENEMY, lend a man money, and ask it of him again.
  63. MONEY answers all things.
    Banii răspund la toate.
    * Ecclesiastes 10, 19 / Ecclesiastul 10, 19
  64. MONEY commands all.
    Paraua e mică, dar loc mare prinde.
    Sim. All things are obedient to money / Love does much, money does everything.
    Cf. MONEY will do anything..
  65. MONEY draws money.
    Banul la ban trage.
    Ban pe ban momeste.
    Sim. Money begets money.
  66. MONEY is round, and rolls away.
    Banul e făcut rotund, lesne se rostogoleste.
  67. MONEY makes money.
    Banii fac bani.
    Cu bani faci bani.
    Cf. MONEY draws money.
  68. MONEY makes the man.
    Banul îl face pe om.
    Sim. It is not what is he, but what has he.
  69. MONEY makes the world go round.
    Banul e o mică roată ce-nvârteste lumea toată.
  70. MONEY opens all doors.
    Banul deschide usile fără chei.
    Banul e cheia cu care se deschide orice usă.
  71. MONEY will do anything.
    Cu bani faci toate.
    Cu bani poate omul face orice lucru îi place.
    Sim. All things are obedient to money / Love does much, money does everything.
    Cf. MONEY commands all.
  72. The MOON does not heed the barking of dogs.
    Câinele latră la lună toată noaptea si luna nu-l ascultă niciodată.
    De lătratul unui câine să nu-ti pese.
    Var. The dog (wolf) barks in vain at the moon.
    Cf. DOGS bark, but the caravan goes on.
  73. The MOON is not seen where the sun shines.
    Cine se încălzeste la soare nu-i pasă de lună.
    Soarele să-mi fie bun, luna să o mănânce vârcolacii.
    Luna mi s-a mâniat, soarele să-mi trăiască.
    Var. Stars are not seen where the sun shines.
  74. The MORE you get, the more you want.
    De ce ai, de ce ai mai avea.
    Cu cât are cineva tot ar vrea să mai aibă.
    Cf. MUCH would have more / He that has PLENTY of good shall have more.
  75. Like MOTHER, like daughter.
    Cum e mama si fata.
    Cf. A CHIP off the old block / Like FATHER, like son.
    * Ezekiel 16, 44 / Iezechiel 16, 44
  76. The good MOTHER says not, Will you? but gives.
    Mama cea bună nu-ntreabă pe copii de le e foame.
  77. MOTHER-IN-LAW and daughter-in-law are a tempest and hail storm.
    Soacra cu nora ca pisica cu soarecele.
  1. If the MOUNTAIN will not come to Mahomet, Mahomet must go to the mountain.
    Dacă nu vine Mahomed la munte, vine muntele la Mahomed.
  2. The MOUNTAINS have brought forth a mouse.
    S-a scremut muntele si a născut un soarece.
  3. A MOUSE in time may bite in two a cable.
    Cu muncă si îngăduială dintii sorecutului taie odgonul de la corabie.
    Soarecii si fierul îl rod.
  4. The MOUSE that has but one hole is quickly taken.
    Soarecele cu o gaură numai, îndată îl prinde pisica.
  5. A close MOUTH catches no flies.
    În gura închisă nu intră musca.
    Var. Into a shut mouth flies fly not.
  6. Ask MUCH to have a little.
    Cere mult ca să poti căpăta putin.
  7. MUCH would have more.
    Omul este nesătios: cu cât are, tot ar vrea să mai aibă.
    Cf. The MORE you get, the more you want / He that has PLENTY of good shall have more.
  8. He who wants a MULE without a fault, must walk on foot.
    Cine caută cal fără cusur merge pe jos.
  9. What MUST be, must be.
    Ce-o fi, o fi.
    Sim. Whatever happens, all happens as it should.
    Cf. No flying from FATE / The FATED will happen / He that is born to be HANGED shall be never drowned.

 

 

Bostico International © 2003 | All Rights Reserved
The use of any of our services indicates an agreement and full understanding of our TERMS AND CONDITIONS